Mană profetică

Cuvânt profetic proaspăt pentru sufletul tău.

Citește

Ștefan a văzut cerul deschis și un Om glorificat pe tron, a cărei slavă era oglindită în El, tuturor celor care se aflau în apropiere: „Dar Ştefan, plin de Duhul Sfânt, şi-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, şi pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu; şi a zis: "Iată, văd cerurile deschise, şi pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu.” (Faptele Ap. 7:55-56). Ștefan reprezintă ceea ce un creștin adevărat se presupune că ar trebui să fie: un om plin de Duhul Sfânt, cu ochii ațintiți la Omul din slavă. Unul care oglindește gloria, în așa fel încât toți cei care o văd să fie uimiți și plini de admirație. Ștefan se afla într-o situație lipsită de speranță, era înconjurat de ura religioasă, superstiție, prejudecăți și gelozie. Mulțimile furioase priveau asupra lui, cu ochii sălbatici și însetați de sânge, iar moartea era tot aproape de el. Toate circumstanțele erau imposibile! Dar ridicându‑și privirea spre cer, Ștefan L-a văzut pe Domnul în glorie și, dintr-o dată, respingerea de pe pământ nu mai conta pentru el. Acum se afla mai presus de toate. O strălucire a gloriei Domnului, o singură viziune a sfinției Sale și Ștefan nu a putut fi rănit. Pietrele, blestemarea furioasă, toate erau inofensive pentru el, datorită bucuriei puse înaintea lui. În mod similar, o sclipire din slava lui Hristos te plasează mai presus de toate circumstanțele tale. Ridicând privirea spre Hristos, îndreptându-ne spre El în fiecare ceas, lucrurile acestea ne oferă pace și liniște, așa cum nimic altceva nu ne poate dărui. Ștefan a văzut razele Fiului glorificat în ceruri și le-a reflectat într-o societate care Îl respingea pe Hristos - „Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului” (2 Corinteni 3:18). Este atât de adevărat că noi devenim ceea ce privim! Ștefan a devenit o oglindă vie, în care oamenii au putut vedea reflectată gloria lui Isus. Așa ar trebui să fim și noi! Când dușmanul năvălește, trebuie atât să uimim, cât și să condamnăm lumea din jur prin răspunsul nostru calm și prin odihna noastră în Hristos. Acest lucru se realizează păstrând cu grijă mintea îndreptată la Mântuitorul. © 2019 World Challenge, Inc | All Rights Reserved
joi, sept. 05, 2019
Source: Mana profetica
Ioan Botezătorul și-a definit direct și simplu lucrarea, atunci când a spus: „Eu sunt vocea celui ce strigă în pustie” (Ioan 1:23). Acest slujitor al Celui Preaînalt, care, potrivit Scripturii, era cel mai mare „dintre cei născuți din femei” (Matei 11:11), era și cel mai deosebit, cel mai binecuvântat dintre toți profeții, un predicator al neprihănirii. Mulțimile se adunau să audă mesaje înflăcărate ale lui Ioan, iar mulți au fost botezați și au devenit ucenicii lui. Unii au crezut că este Hristos, iar alții îl considerau Ilie înviat din morți. Dar în toate acestea, Ioan a refuzat să fie exaltat sau promovat. El nu a dorit să fie apreciat și s-a retras continuu din centrul scenei. În ochii lui, cel mai mare dintre toți profeții nu era demn de a fi numit om al lui Dumnezeu - doar o voce. O voce în pustie, de fapt, o voce modestă, retrasă și care nu căuta onoare. El se considera nevrednic să atingă chiar și încălțămintea Stăpânului. Întreaga sa viață a fost dedicată „Mielului lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29). Ce mare eșec ar fi fost văzut în această epocă de promovare a personalităților, creștere a influenței, înălțare a egoului, căutare a onoarei! Ioan ar fi putut avea totul, dar a strigat: „El trebuie să crească, iar eu să mă micșorez.” (Ioan 3:30). Secretul fericirii lui Ioan era faptul că bucuria lui nu se afla în lucrarea lui și nu provenea din cât de util se simțea sau dacă avea mare influență. Bucuria sa curată era să stea în prezența Mirelui, bucurându-se de glasul Lui. Creștini de pretutindeni spun: „Vreau ca Dumnezeu să mă folosească. Vreau ca viața mea să conteze înaintea Domnului. Vreau să-L slujesc cu normă întreagă”. Deși acest lucru este vrednic de laudă, trebuie să vină și cu disponibilitatea de a găsi bucurie și împlinire atât în ​​comuniunea devotată cu Domnul, cât și în slujire. Angajează-te în chemarea Lui înaltă, prin Hristos, în viața ta, trăind cu credincioșie pentru El și povestind altora despre Mielul lui Dumnezeu! Cele mai mari recompense se vor acorda probabil celor ascunși și necunoscuți, glorificând pe Domnul prin simpla mărturie, prin credincioșia lor. © 2019 World Challenge, Inc | All Rights Reserved
mie, sept. 04, 2019
Source: Mana profetica
„El face să înceteze războaiele” (Psalmul 46: 9). Ce vești binevenite pentru copilul lui Dumnezeu care este zdrobit și sfâșiat de război. Lupta din sufletul nostru este lupta Lui, iar El singur îl poate termina. Tatăl nostru iubitor nu va îngădui ca firea sau diavolul să ne înfrângă. Cuvântul ebraic pentru război folosit de David în Psalmul 46: 9 este milhama, care înseamnă: „să hrănești, să consumi, să devorezi, să mănânci, să învingi”. Provine dintr-un cuvânt-rădăcină care sugerează hrană sau pâine pentru o fiară. Utilizarea aici este pur și simplu minunată, un motiv de mare bucurie. Înseamnă că Dumnezeu va opri vrăjmașul să ne consume, să ne devoreze. Vestea bună a Evangheliei este că slujim unui Dumnezeu al iubirii absolute - un Dumnezeu al îndurărilor, care dorește să-i aducă pe cei dragi într-un loc dincolo de orice agitație. Scopul lui Dumnezeu pentru toți copiii Săi este viața abundentă. El nu intenționează pentru noi să trecem prin viață concentrați pe păcate și pe eșecuri. Dar nu putem să ne ocupăm locul, așezați lângă Hristos în ceruri, până ce nu vom fi pe deplin identificați cu moartea și învierea Lui. Duhul Sfânt ne-a făcut să cunoaștem că nu vom putea trăi cu adevărat până ce nu vom muri. Avem o întâlnire cu moartea, un destin care este legat de crucea lui Hristos. Aruncați o privire la locul în care vă aflați împreună cu toate temerile, goliciunea, singurătatea, eșecurile și compromisurile voastre. Ați ajuns mult prea departe de ceea ce știți că ar trebui să fie un creștin biruitor. Știți, însă, că se vorbește clar despre victorie în Cuvântul lui Dumnezeu, despre odihnă și pace, despre eliberare de sub stăpânirea păcatului. După ce Cuvântul ne spune că Dumnezeu este Cel care face să înceteze războaiele, vedem acest lucru adăugat: „Opriți-vă și să știți că Eu sunt Dumnezeu” (Psalmul 46:10). Cât de puternic și de consistent este Cuvântul lui Dumnezeu! El face să înceteze războaiele, iar până când Își termină lucrarea, noi trebuie să încetăm propriile noastre eforturi și să lăsăm totul în mâinile Sale. Cât de minunat este să știm că putem avea încredere în ce privește viitorul nostru și restaurarea lui în mâinile lui Hristos, Domnul și Mântuitorul. „Stai liniștit” astăzi și lasă ca acest adevăr să-ți aducă pace în suflet. © 2019 World Challenge, Inc | All Rights Reserved
mar, sept. 03, 2019
Source: Mana profetica
„Încolo, fraților, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci ... împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti... Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii!” (Efeseni 6: 10-12, 18) În primele cinci capitole ale epistolei către biserica din Efes, Pavel a recunoscut minunata lucrare pe care Duhul Sfânt o realizase și se bucura de creșterea spirituală ce avusese loc în viețile lor. În acest capitol de încheiere, el a transmis un cuvânt care îndemna la veghere, având în vedere opoziția care venea în calea lor – pentru care aceștia aveau nevoie să se pregătească. Inspirat de Duhul Sfânt, Pavel i-a instruit cu atenție pe efeseni cu privire la războiul spiritual. În primul rând, el îi avertiza că puterile întunericului vor veni împotriva lor pentru a le fura moștenirea – repetând acest lucru de mai multe ori. Nu atât dacă inamicul ar veni împotriva lor, ci când, cât de des și cât de greu va fi. Așadar, le-a spus să fie puternici în Domnul și să depindă de El, fiindcă încercarea de a lupta prin propria forță nu este niciodată suficientă. În Efeseni 6:14 -17, Pavel descrie întreaga armură a lui Dumnezeu, cu care El i-ar echipa pe toți: Centura adevărului Platoșa neprihănirii Încălțămintea aleasă de Dumnezeu pentru tine - râvna Evangheliei Scutul credinței Coiful mântuirii Sabia Duhului Trebuie să înțelegi că lupți împotriva forțelor spirituale ale răului. Ești un cetățean al cerului, un creștin care crede în adevăr și care va lupta pentru adevăr. Pentru a trăi viața unui biruitor, ia „toată armura lui Dumnezeu“ și pregătește-te pentru un conflict. Studiază Cuvântul lui Dumnezeu, roagă-te prin Duhul și vei putea ieși învingător după bătălie, dând toată slava Dumnezeului Preaînalt! © 2019 World Challenge, Inc | All Rights Reserved
vin, aug. 30, 2019
Source: Mana profetica
"Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie" (Evrei 10:25). Este o binecuvântare să ne închinăm împreună cu alți credincioși. Cântând laude Domnului, auzind explicarea Cuvântului Său prețios, înălțând vocile noastre în rugăciune împreună cu alți creștini, iubind și fiind iubiți – toate acestea sunt mijloacele pe care Domnul le folosește pentru a ne întări inimile. În vremea lui Pavel, au existat oameni care au evitat închinarea în public, pentru un motiv sau altul. De asemenea, și oameni din secolul XXI au puțină dorință de a fi în Casa lui Dumnezeu, împreună cu poporul Său. Acesta este un lucru rău, indiferent de motiv. Atunci când un creștin începe să vină la biserică mai rar sau doar sporadic, acest lucru ar putea fi un semn al unor probleme a vieții spirituale. Există o mulțime de motive: „Eu lucrez atât de mult, încât sunt prea obosit“; „Am nevoie de mai mult timp în familie“; „Eu mă pot închina lui Dumnezeu în bucătăria mea“ sau unul mai popular: „Biserica este plină de ipocriți“. Nu lăsați dezamăgirea sau politica bisericii să vă împiedice să experimentați reînnoirea spirituală. Oameni buni, cei care aveți o foame scăzută pentru a vă întâlni cu alți credincioși, au de fapt, puțină foame pentru Hristos. A fi un mădular sănătos în Trupul bisericii implică întotdeauna două lucruri: o dorință de a rămâne în unitate și umilința de a recunoaște nevoia noastră de alți credincioși. Dacă apostolul Pavel a cerut rugăciune și a dorit mult părtășia cu credincioșii, tot astfel ar trebui să fim și noi. Cu toții avem nevoie de încurajarea fraților și surorilor în Hristos, fiindcă ne sunt de ajutor pe cale. Frecventarea unei biserici în mod regulat nu este o chestiune de legalism, ci de logică spirituală, mai ales când vedem că se apropie "Ziua". În curând Isus va reveni și toate grijile vieții care ne trag în jos, vor dispărea într-o milisecundă. Ceea ce contează cu adevărat pentru credința noastră în Hristos este creșterea noastră în har, rodul pe care îl producem pentru gloria Lui și împlinirea voii Sale pentru viețile noastre. O mare parte a creșterii noastre spirituale are loc pe măsură ce interacționăm cu ceilalți membri ai Trupului lui Hristos ca un lucru obișnuit, așa că trebuie să veghem în vederea strângerii împreună cu alți credincioși. Jim Cymbala a început lucrarea din Brooklyn Tabernacle cu mai puțin de douăzeci de membri, într-o clădire mică, într-o zonă periculoasă a orașului. Nativ din Brooklyn, el a fost un vechi prieten al lui David și al lui Gary Wilkerson. © 2019 World Challenge, Inc | All Rights Reserved
vin, aug. 30, 2019
Source: Mana profetica
Există o poveste emoționantă a Vechiului Testament care ilustrează cel mai bine ce înseamnă să fii susținut de puterea lui Dumnezeu. O regăsim în cartea 2 Împărați, capitolul 6. Ben-hadad, regele Siriei, declarase război Israelului și pornise împotriva lor cu o mare armată. Pe măsură ce forțele sale înaintau, el își chema adesea consilierii de război în camerele sale private pentru a planifica strategia următoarei zile. Însă profetul Elisei, mișcat de Duhul Sfânt, a continuat să trimită cuvânt regelui lui Israel, spunându-i detalii despre fiecare mișcare a trupelor inamice. În mai multe rânduri, israeliții au scăpat de înfrângere datorită avertismentelor lui Elisei. Ben-hadad, furios, și-a chemat servitorii laolaltă: „Împăratului Siriei i s-a tulburat inima. A chemat pe slujitorii săi şi le-a zis: "Nu voiţi să-mi spuneţi care din noi este pentru împăratul lui Israel?" Unul din slujitorii săi a răspuns: "Nimeni, împărate, domnul meu; dar prorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe care le rosteşti în odaia ta de culcare” (2 Împărați 6:12,13). Ben-hadad a trimis imediat forțele pentru a-l captura pe Elisei. Au mers noaptea până la Dotan și au înconjurat orașul, intenționând să-l ia prin surprindere pe bătrânul profet. Dar slujitorul lui Elisei s-a trezit devreme și a văzut că „se afla o armată, care înconjura orașul cu cai și care”. Îngrozit, a fugit la Elisei și l-a întrebat ce ar trebui să facă. „[Elisei] a răspuns: „Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi decât cei cu ei.” Elisei s-a rugat şi a zis: "Doamne, deschide-i ochii să vadă!" Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei.” (2 Împărați 6: 16-17). Elisei, asemenea psalmistului, ar fi putut spune, atunci când se afla în mijlocul situațiilor disperate, deplin încredințat: „Nu mă tem de zecile de mii de popoare care mă împresoară din toate părţile” (Psalmul 3:6). Lasă ca rugăciunea ta să fie ca aceea spusă de Elisei: „Doamne, deschide-mi ochii, ca să văd munții plini de cai și de care de foc – Doamne al oștirilor!” Dragilor, există speranță! Dumnezeul oștirilor este alături de noi. Numai El este păzitorul nostru. El nu-Și va lăsa copiii să alunece sau să cadă. Suntem ținuți în palma Sa. Fii sigur că astăzi este alături de tine pentru a te proteja, pentru a te călăuzi și pentru a te înviora! © 2019 World Challenge, Inc | All Rights Reserved
vin, aug. 30, 2019
Source: Mana profetica